Acasa    Media    Discursuri
  Discursul președintelui Senatului, dl. Călin Popescu-Tăriceanu la Reuniunea interparlamentară dedicată Politicii agricole comune și Politicii de coeziune

Discursul președintelui Senatului, dl. Călin Popescu-Tăriceanu la Reuniunea interparlamentară dedicată Politicii agricole comune și Politicii de coeziune

19-03-2019

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

 

În primul rând, aș dori să vă adresez un călduros bun-venit la Reuniunea privind Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, găzduită de Parlamentul României în cadrul Dimensiunii Parlamentare a Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene.

Calendarul președinției noastre la Consiliul UE este definit de un context european și internațional foarte complex. Și trebuie să subliniez că timpul pentru a obține progrese substanțiale în dosarele legislative preluate de președinția noastră este, de fapt, mai scurt, din cauza programului redus al Parlamentului European care se va întruni doar până la alegerile din mai.

Viitorul și destinul a două politici importante și de succes ale UE ne atrage atenția în mod special și, în acest context, am deosebita plăcere și onoare de a vă adresa un discurs de întâmpinare și, cu permisiunea dumneavoastră, câteva considerații asupra subiectelor de lucru ale conferinței.

Politica agricolă comună și politica de coeziune abordează bunăstarea cetățenilor și sunt concepute pentru a combate apariția divizărilor și efectul de fragmentare între diversele regiuni ale UE. Cu toate acestea, în urma noilor propuneri ale Comisiei Europene, vedem că bugetul alocat politicilor structurale tradiționale, care sunt menite să aducă valoare adăugată cetățenilor noștri, se află sub presiune.

Pe de o parte, bugetul alocat politicii agricole comune în următorul cadru financiar multianual este semnificativ mai mic decât cel actual iar ponderea acestuia din bugetul total al UE scade la aproximativ 28,5%, în comparație cu 37% în cadrul actual. Pe de altă parte, „noul model de livrare", prezentat ca reformă de Comisia Europeană a politicii agricole comune post-2020, pare a fi ferm conectat cu noul cadru financiar multianual 2021-2027.

Având în vedere factorul de noutate și reducerea bugetară avută în vedere, considerăm că este utilă și oportună o dezbatere cu privire la impactul acestor măsuri asupra siguranței și suveranității alimentare ale Europei, precum și asupra echilibrului ecologic și teritorial.

În ceea ce privește politica de coeziune, o politică cu efecte pozitive apreciată de toate statele membre - de la frontierele mediteraneene până la cele estice ale Uniunii - Comisia a propus, de asemenea, o reformă cuprinsă în următorul buget pe termen lung al UE, care conduce în cele din urmă la reducerea fondurilor alocate. În prezent, analizăm argumentele pro și contra pentru aceste schimbări, precum și la valoarea lor pe termen lung la dezvoltarea unitară a Uniunii.

În acest context, trebuie amintit că, în Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027, Parlamentul European și-a declarat opoziția față de orice reducere a nivelului politicilor UE de lungă durată consacrate în tratate, precum politica de coeziune și politicile agricolă comună și de pescuit. Rezoluția a marcat faptul că Parlamentul European se opune, în special, acelor reduceri radicale cu impact negativ asupra caracterului și obiectivelor acestor politici, precum reducerile propuse pentru Fondul de coeziune sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

De asemenea, Comitetul European al Regiunilor a respins propunerea de reducere cu 28% a bugetului pentru dezvoltare rurală, întrucât a fost considerată contrară obiectivului UE de coeziune teritorială și s-a opus oricărei reduceri a fondurilor UE pentru politica agricolă comună după 2020. De asemenea, în avizul său din 5 decembrie 2018, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual prevede o reducere considerabilă a bugetului Fondului de coeziune de 46% și o reducere cu 12% a bugetului pentru cooperarea teritorială europeană, chiar dacă este recunoscut ca fiind una dintre politicile cu cea mai mare valoare adăugată europeană.

Deși nu-mi propun să tratez tematica în mod exhaustiv cu această ocazie, nu voi încheia șirul argumentelor fără a menționa că, în avizul său din 17 octombrie 2018, Comitetul Economic și Social European a considerat că menținerea unui pachet financiar adecvat pentru politica agricolă comună este un deziderat al asigurării sustenabilității agriculturii UE, al păstrării veniturilor și locurilor de muncă, al asigurării producției de bunuri publice de mediu și să contribuie astfel la vitalitatea mediului rural și la stabilitatea economiei în ansamblu.

Stimați colegi,

Doamnelor si domnilor,

În motto-ul președinției române a Consiliului UE, coeziunea este centrală:  "Coeziunea, o valoare europeană comună" înseamnă că unitatea și solidaritatea sunt valori pe care le partajăm și totodată și faptul că în calitate de președinție rotativă intenționăm să subliniem importanța revenirii la obiectivele fundamentale ale proiectului comunitar. Prin urmare, coeziunea poate fi considerată un element esențial pentru coerența și capacitatea Uniunii Europene de a-și atinge obiectivele, așa cum se prevede în art. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care stipulează că unul dintre cele mai importante obiective comune este promovarea coeziunii economice,sociale și teritoriale în rândul statelor membre.

Prin urmare, considerăm că ar trebui facilitată o consultare prelungită și inclusivă pentru a evalua în mod corespunzător impactul asupra disparităților existente pe care propunerea Comisiei Europene, de reducere a bugetului politicii de coeziune cu 10% în termeni reali comparativ cu actualul cadru financiar multianual, l-ar avea asupra regiunilor și comunităților. Depinde de statele membre, în consultare cu brațul executiv al Uniunii și cu Parlamentul European, să găsească soluții pentru menținerea acestui buget la nivelul stabilit pentru 2020, având în vedere că politica de coeziune este una dintre cele mai concrete politici ale UE, cu impact asupra vieții cotidiene a cetățenilor.

De asemenea, trebuie să reamintim că liderii europeni au aprobat la Consiliul European, în decembrie anul trecut, obiectivul de a concretiza un acord politic până în toamna anului 2019 ca o condiție esențială pentru finalizarea negocierilor privind politica agricolă comună și pentru asigurarea unei tranziții ușoare către următoarea perioadă de finanțare.

În același timp, prin faptul că procesul complex al implementării deciziei suverane a Regatului Unit de a renunța la statutul de stat membru al UE se apropie inevitabil de încheiere, ar trebui să ne concentrăm cu mare atenție asupra adoptării tuturor măsurilor de precauție necesare pentru prevenirea repercusiunilor Brexitului asupra fermierilor din întreaga Uniune Europeană. Considerații pe această temă, așa cum au fost rezumate la un moment dat de Herbert Dorfmann, raportor al Parlamentului European privind viitorul alimentației și agriculturii, au valoarea unui semnal de alarmă: „Mă întreb dacă nu cumva fermierii sunt cei care plătesc pentru Brexit. Dacă bugetul este mai mic din cauza noilor programe ale Uniunii Europene și din cauza Brexit-ului, aceasta înseamnă din nou că agricultorii trebuie să plătească factura Brexit și să plătească finanțarea de noi programe în Uniunea Europeană. Întrebarea nu este dacă parlamentul este pregătit pentru tăieri", a arătat acesta. "Întrebarea este dacă agricultorii sunt pregătiți pentru tăieri".

Aceste întrebări creează valuri pe care nu trebuie să le ignorăm. Dimpotrivă, suntem chemați să luăm în considerare toate părțile ecuației și să propunem soluții durabile. În acest sens, ar fi important să analizăm în cadrul acestei conferințe răspunsurile cele mai potrivite care ne pot ajuta să beneficiem în continuare de valoarea adăugată a politicii agricole comune și a politicii de coeziune.

În încheiere, vă urez o conferință de succes cu dezbateri fructuoase, precum și o ședere plăcută în București!